Raspunde pe forum la intrebarea „Ce te atrage la cultura si literatura indiana?” in perioada 9 mai – 6 iunie si poti castiga unul dintre cele trei seturi de carti oferite de Editura Herald. Fiecare set contine volumele: „Vaisesika Sutra (Filosofia realista a Indiei antice)” si „Advaita Vedanta” (Textele Fundamentale).

Vaisesika Sutra (Filosofia realista a Indiei antice)
Vaisesika Sutra reprezinta unul dintre cele mai vechi texte filosofice ale Indiei. Desi nu se cunoaste nimic sigur cu privire la Kanada, legendarul autor al acestui text de o mare lapidaritate, este cert ca Vaisesika ia nastere in mediile brahmane, in mediile preotimii vedice si, in esenta, reflecta interesul membrilor acestei caste in a gasi un raspuns la intrebarile legate de finalitatea ultima a vietii.

Sistemul filosofic al scolii se insereaza in contextul ideologic al Indiei antice, probabil pre-budhiste, si nu incearca atat sa produca o revolutie in acest context, cat, mai degraba, sa elaboreze si sa detalieze anumite aspecte ideologice traditionale, tinand in special de sistemul cosmologic. In plan etic, soteriologic si religios, scoala preia in general o traditie deja existenta. Ca orice scoala filosofica din India, si sistemul Vaisesika are un obiectiv soteriologic si anume eliberarea individului.

Caracteristica scolii este o anumita „moderatie”, atat in ceea ce priveste analiza cosmologica cat si in privinta atitudinii soteriologice. Vaisesika nu propune o filozofie radicala, o reductie ontologica profunda, care ar depasi cu mult opinia simtului comun si care ar descoperi teorii ontologice radicale, ci, mai degraba, cosmologia sa se articuleaza pe fondul unei metafizici realist-pluraliste destul de apropiate de ontologia asumata, intr-un mod implicit, de simtul comun.

Advaita Vedanta (Textele Fundamentale)
In mediile filosofice indiene „Vedanta” desemneaza ansamblul conceptiilor expuse in upanisade si in textele ulterioare acestora, care continua traditia doctrinara initiata de upanisade, conceptii ce se caracterizeaza printr-un cadru metafizic monist-idealist, printr-o soteriologie a renuntarii si a transcenderii individualului.

Cel putin sub aspectul conceptiilor ontologic-metafizice sau al celor mistic-soteriologice, upanisadele contin in totalitate doctrina clasica a Vedantei, chiar daca structura expunerii este inca dezordonata si nesistematica. Chiar si un text „Upanisad” foarte vechi, cum ar fi „Brhadaranyaka” (cea mai veche scriere „Upanisad”) inglobeaza intreaga doctrina metafizica vedantina. Conceptii precum identitatea dintre Sinele individual (atman) si principiul universal (brahman), caracterul transcendent al principiului, teoria idealista asupra existentei, renuntarea, practica ascetica si disolutia egoului ca singurele cai catre mantuire se regasesc, fara diferente semnificative, atat in upanisade cat si in scrierile clasice ale scolii Advaita Vedanta.

Sub aspectul conceptiilor cosmologice sau antropologice upanisadele dovedesc un nivel ridicat de heterogenitate care nu se va regasi in Vedanta clasica ulterioara. Totusi, din acest ansamblu heterogen de conceptii isi va selectiona Vedanta clasica doctrinele ce vor constitui sistemul sau cosmologic si antropologic. Asadar, doctrina Vedantei clasice este inglobata aproape in totalitate in upanisade chiar daca, la nivelul acestor scrieri, teoriile care ulterior vor constitui cosmologia sau antropologia vedantina coexista alaturi de numeroase alte teorii concurente ce nu isi vor gasi loc in forma clasica a doctrinei vedantine.

Participa acum la acest concurs !