Charles Baudelaire, Paradisurile artificiale. Despre vin şi haşiş

“Cunoaştem îndeajuns de bine natura umană ca să ştim că un om care cu o linguriţă de dulceaţă poate să-şi ofere pe loc tot ce-i mai bun din cer şi pe pământ nu-şi va câştiga nici a mia parte prin muncă. (…) Dar a doua zi! Groaznică zi! Toate organele slăbite, obosite, nervii destinşi, pofta de-a plânge, ca o gâdilătură, imposibilitatea de a te apuca de un lucru susţinut îţi arată fără menajamente că ai jucat un joc interzis. ” (Charles Baudelaire)

Un capitol de bază din literatura dedicată “combustibililor” creativităţii – vinul şi haşişul, în cazul de faţă -, volumul lui Baudelaire este în acelaşi timp o impresionantă autobiografie chimică şi un text fundamental de istorie culturală. Perioada decadentă, în care autorul “Florilor răului” a jucat un rol principal, îşi scoate la iveală obiceiurile, viciile şi practicile ale căror finalitate construieşte astăzi profilul unei epoci literare. Spumoase, rafinate prin detalii atent cartografiate, cele două volume prezentate de ART fac parte din impetuoasa familie din care se trage, de altfel, şi Thomas de Quincey, cu ale sale confesiuni de opioman.

Vă invităm la concurs:
Puteţi câştiga un exemplar al cărţii lui Baudelaire, Paradisurile artificiale. Despre vin şi haşiş, dacă postaţi un comentariu la acest articol în care să scrieţi care sunt viciile voastre, care sunt şi de ce vă sunt atât de dragi?

Vor fi premiate cele mai interesante 6 comentarii.
Concursul va fi lansat la data de 19.05.2010 si va dura pana la data de 28.05.2010

Participa acum la acest concurs !