Castiga cartea „Bushido – Codul samurailor” de Nitobe Inazo

Bushido, Codul samurailor este o încercare de a dezvălui una din minunatele feţe ale sufletului japonez. Nu ştim de unde a venit acest popor în arhipelagul pe care îl populează în prezent. Să fi venit din insulele sudului ca o ramură a rasei malaeze sau din continentul asiatic ca un membru al marii familii mongole? Antropologia şi lingvistica n-au dat până în prezent un răspuns decisiv.
Cert este ca strămoşii lui s-au înstăpânit peste cele peste patru mii de insule, din timpuri preistorice; şi-au durat cu dârzenia de bronz a caracterului lor o lume în care şi-au plantat cireşii, templul şi căminul, pe un pământ bântuit de taifunuri, zguduit de cutremure, învăpăiat de vulcani, şi au dat lumii, prin urmaşii lor, o civilizaşie ce ne stârneşte admiraţia. Din rândul acestor fii ai soarelui s-au ivit samuraii.

Samuraii reprezintă o clasă sau o castă de războinici întemeiată pe la sfârşitul secolului al XII-lea, în plin feudalism medieval, într-o perioadă de început a shogunatului Kamakura. Selecţia samurailor se făcea pe criterii severe în privinţa calităţilor fizice şi sufleteşti ale luptătorului. Bushido, codul principiilor morale ale acestor cavaleri, încorpora în concept aceste „table ale legii” care preexistau în inimile lor. Sursele acestui cod sunt profund religioase: shintoismul şi budismul Zen. Disciplinele fizice: scrima (ken-jiu-tsu), tragerea cu arcul (kiu-jiu-tsu), judo, jiu-jitsu, mânuirea evantaiului de fier de razboi (tes-sen), aruncarea sulţtei (nagotana), au fost transformate de maeştrii de luptă, adepţi ai budismului zen, în discipline ale spiritului menite să dezvolte în discipol voinţa, puterea de concentrare şi stăpânirea de sine. Sabia, sufletul samuraiului, era un lucru spiritual.

Războinicii care dovedeau însuşiri superioare erau iniţiaţi în tehnicile ezoterice ale acestor discipline, tehnicile de luptă devenind totodată mijloacele de desavârşire interioară şi căi ce duc la iluminare (satori). Samuraiul ducea o viaţă simplă şi sobră, ascetica şi care semăna mult cu cea a călugărilor; unii luptători chiar îmbrăcau rasa de călugar peste armură şi îşi rădeau capul. Învăţăturile religioase şi preceptele înţeleptilor chinezi le-au substantializat sufletul în care împăcarea cu soarta, detaşarea de cele lumeşti, seninătatea în faţa morţii, dragostea de glie, pietatea filială, devotamentul pentru Daimyo sau Shogun se invederează ca sublimul rod.

Pentru a participa la concurs, răspundeţi corect la următoarea întrebare: Ce înseamnă „samurai”?

Termenul de trimitere a răspunsului: 15 august 2013
Premiile vor fi acordate prin tragere la sorţi, câştigătorii urmând a fi anunţaţi prin e-mail.

Participa acum la acest concurs !