Nesocotind ritualurile şi stârnind rumoare în rândul asistenţei scandalizate, îmi oferă o floare de loldilal. O iau mulţumindu-i din ochi şi, fără să-mi pese că aş putea fi muşcat, îmi afund nările în ea, îi sorb cu nesaţ parfumul, singurul care poate învinge putoarea de latrină înconjurată de hoituri ce mi se pare că – sau chiar a luat în stapânire iubitul meu Oraş.

N-ai minte, bombane, cu năduf. De ce m-ai atins, omule?! M-ai silit să mă întorc pe făgaşe primejdioase! Nimeni nu bântuie în grabă şi cu gândurile împartite prin plasa Timpului, unde lesne te rătăceşti! Puteai strica totul! Iţa vremii se înnoadă mai repede decât clipeşti. Iar nodul înseamnă, oho!, atâtea căi! Mă puteam pierde în lumi lăturalnice, puteam rămâne prinsă în cele trecute, ba, chiar mai rău, în cele care, poate, nu vor fi! Oricum, în trupul asta n-aş mai fi revenit! Niciodată!

Pentru a participa la concurs, răspundeţi corect la următoarea întrebare: Din ce colecţie a editurii Nemira face parte această carte?

Termenul de trimitere a răspunsului: 19 august 2012
Premiile vor fi acordate prin tragere la sorţi, câştigătorii urmând a fi anunţaţi prin e-mail.

Participa acum la acest concurs !