În decembrie 1945, un tăran arab a făcut o descoperire arheologica uimitoare în Egiptul de Sus. Acesta a recunoscut mai tarziu că unele texte s-au pierdut – arse sau aruncate. Dar ce a ramas este uimitor: vreo cincizeci şi două de texte din primele secole ale erei creştine – inclusiv o culegere de evanghelii creştine timpurii, necunoscute până atunci. Pe lângă Evanghelia lui Toma şi Evanghelia lui Filip, descoperirea includea Evanghelia Adevărului şi Evanghelia către Egipteni, care se prezenta drept [cartea sacră] a Marelui [Spirit] Nevăzut. Un alt grup de texte consta din scrieri atribuite adeptilor lui Isus, precum Cartea secretă a lui Iacob, Apocalipsa lui Pavel, Scrisoarea lui Petru către Filip şi Apocalipsa lui Petru.

A devenit curând clar că ceea ce Muhammad ?Ali a descoperit la Nag Hammadi erau traduceri copte, facute cu aproximativ 1500 de ani în urmă, ale unor manuscrise şi mai vechi. Originalele fuseseră scrise în greacă, limba Noului Testament.

Cele cincizeci şi două de scrieri descoperite la Nag Hammadi lasă doar să se întrevadă complexitatea mişcării creştine timpurii. Începem să ne dăm seama ca cea ce numim creştinism – şi identificăm drept tradiţie crestină – reprezintă în realitate numai o mică selecţie de surse specifice, alese dintre duzini de altele. Cine a făcut această selecţie şi din ce motiv? De ce au fost celelalte scrieri excluse şi interzise ca erezie? Ce le făcea să fie atât de periculoase? Acum, pentru prima oară, avem ocazia să aflăm câte ceva despre cea mai veche erezie creştina; pentru prima oara, ereticii pot vorbi în numele lor.

Pentru a participa la concurs, răspundeţi corect la următoarea întrebare: Din ce colecţie a editurii Herald face parte această carte?

Termenul de trimitere a răspunsului: 17 iulie 2013
Premiile vor fi acordate prin tragere la sorţi, câştigătorii urmând a fi anunţaţi prin e-mail.

Participa acum la acest concurs !